Întrucât Luna este în creştere în primele zile ale lui ianuarie, observaţiile la Quadrantide se pot face în conditii favorabile, iar Luna în descreştere către al doilea pătrar încă va permite efectuarea de observaţii în apropierea posibilului maxim estimat pentru α-Centauride la începutul lui februarie. Luna Plină va împiedica atât posibilul maxim minor al curentului δ-Cancride din jurul datei de 11 ianuarie, cât şi maximul său propriu-zis de pe 17 ianuarie, dar nu şi pe cel al δ-Leonidelor de la sfârşitul lui februarie. Complexul ecliptic difuz al Virginidelor va fi vizibil începând cu sfârşitul lunii ianuarie până la mijlocul lui aprilie, producând câteva maxime slabe şi greu de observat, în martie sau la începutul lui aprilie. Sfârşitul lui ianuarie şi începutul lui februarie nu vor fi afectate prea mult de Lună, care e în descreştere şi n-ar trebui să producă decât minore dificultăţi în observarea interesantei perioade 20 – 27 ianuarie. La mijlocul lui martie este prognozat maximul curentului minor γ-Normidelor în jurul datei de 13 sau 17 martie, observarea acestuia fiind împiedicată de prezenţa Lunii. Estimate teoretic, momentele de maxim a doi curenţi meteorici ce pot fi detectaţi în această perioadă, ziua, prin radio, sunt Capricornide/Sagitaride pe 1 februarie 14h UT şi χ-Capricornide pe 13 februarie 15h UT. Rezultatele recente obţinute prin radio prezic maximul pentru Capricornide/Sagitaride prezent undeva între 1 – 4 februarie, în timp ce activitatea maximului estimat pentru χ-Capricornide ar avea tendinţa de a fi mai slabă şi cu până la o zi întârziere. Amândoi curenţii au radianţii, în perioada de maxim, cu < 10° -15° mai la vest de Soare, aşa încât nu pot fi observaţi vizual nici chiar din emisfera sudică. În afara acestor surse cunoscute, teoretic ar exista posibilitatea întâlnirii urmelor de praf lăsate de cometa Tago-Sato-Kosaka (C/1969T) pe 2 ianuarie, ora 6h20m UT, fenomen vizibil numai din emisfera sudică. Conform datelor publicate de Esko Lyytinen şi Peter Jenniskens, radiantul ar trebui să se afle în Norma (cea mai apropiată stea “strălucitoare” fiind β Circini de magnitudine 4; α Centauri este numai la 6° -7° depărtare), pe lângă α = 231° , δ = -57° la λ = 281° 633. Activitatea este necunoscută, poate nici nu există, dar distanţa dintre Pamânt şi orbita cometei este foarte mică: 0,00028 unităţi astronomice în interiorul orbitei Pamântului (circa 42000 km). Ca de obicei în aceste cazuri, radiantul teoretic ar trebui folosit doar ca un ghid aproximativ, iar toţi meteorii acestei surse ar trebui înregistraţi vizual prin trasare sau prin metode instrumentale pentru analize ulterioare. Deşi este situat într-o arie circumpolară pentru latitudini începând de la 35° S, radiantul este cel mai bine vizibil după miezul nopţii, ora locală. Fapt foarte bun, Luna nu este prezentă în această perioadă.
Quadrantide (QUA)
Active: 1 - 5 ianuarie; Maxim: 3 ianuarie, 18h20m UT (λ = 283° 16);
ZHR = 120 (poate varia ~ 60 -200);
Radiant: α = 230° , δ = +49° ; Mişcarea Radiantului: vezi Tabelul 6;
v∞ = 41 km/s; r = 2.1 la maxim, dar variabil;
TFC: α = 242° , δ = +75° and α = 198° , δ = +40° (β > 40° N).
PFC: înainte de 0h ora locală α = 150° , δ = +70° ;
după 0h ora locală α = 180° , δ = +40° şi
α = 240° , δ = +70° (β > 40° N).
Anul observatorilor nordici începe foarte bine cu o splendidă întoarcere a Quadrantidelor cu un maxim estimat în jurul orei 18h20m UT pe 3/4 ianuarie. Luna, în creştere, va apune până la miezul nopţii în primele zile ale lui ianuarie, fără a crea vreo problemă observatorilor. Pentru mai multe locaţii nordice, radiantul acestui curent este circumpolar, situat în partea de nord a lui Boötes, dar atinge o înalţime acceptabilă numai după miezul nopţii, ora locală, ridicându-se sus pe cer mai spre dimineaţă. În consecinţă, longitudinile din estul Asiei şi Orientului îndepărtat vor fi cele mai favorizate locaţii pentru observarea maximului Quadrantidelor, dacă maximul este estimat corect. O interesantă provocare ar fi încercarea de a observa meteorii cu traiectorie lungă ai acestui curent, din emisfera sudică, în zori, dar observaţii relevante la Quadrantide nu pot fi efectuate din asemenea locaţii.
Observaţiile din trecut sugerează faptul că radiantul este difuz pe măsură ce ne îndepărtăm de maxim, compactându-se vizibil în jurul maximului. Acesta poate fi rezultatul unei activităţi foarte scăzute în afara momentului de maxim. Observaţiile foto şi video din 1 – 5 ianuarie ar fi binevenite pentru cei interesaţi de acest subiect, utilizând PFC-urile şi TFC-urile date mai sus, împreună cu rezultatele telescopice şi vizuale, prin trasare.
α-Centauride (ACE)
Active: 28 ianuarie - 21 februarie; Maxim: 8 februarie, 5h UT (λ = 319° 2);
ZHR = variabil, de obicei ~ 6, dar poate atinge 25+;
Radiant: α = 210° , δ = -59° ; Mişcarea Radiantului: vezi Tabelul 6;
v∞ = 56 km/s; r = 2.0.
Teoretic, α-Centauridele sunt unele dintre pricipalele atracţii spectaculoase ale emisferei sudice în primele luni ale anului. Rapoartele anterioare arată că α-Centauridele produc mulţi meteori foarte strălucitori, chiar bolizi (meteori de cel puţin -3 in magnitudine), de obicei cu dâre fine persistente. ZHR-ul, deşi înregistrat cu valori în jur de 5 – 10, ar avea valori mai reduse, după cum arată unele rapoarte sumare din ultimii ani. Totodată, în 1974 şi 1980, izbucniri de numai câteva ore durată au generat ZHR-uri de 20 – 30. În acest moment avem mai multe întrebări decât răspunsuri referitoare la acest caz, şi nu avem mijloace de a putea spune când sau dacă un alt eveniment notabil se va produce. De aceea, observatorii foto, video sau vizuali sunt îndemnati să fie pe fază la orice oportunitate. Radiantul este aproape circumpolar pentru majoritatea zonelor sub-ecuatoriale locuite şi la o înălţime acceptabilă încă de la începutul nopţii. Luna va apune în jurul miezului nopţii, ora locală, dându-ne cele mai bune şanse să observăm curentul, dacă cerul va fi senin.
δ-Leonide (DLE)
Active: 15 februarie - 10 martie; Maxim: 24 februarie (λ = 336° ); ZHR = 2;
Radiant: α = 168° , δ = +16° ; Mişcarea Radiantului: vezi Tabelul 6;
v∞ = 23 km/s; r = 3.0;
TFC: α = 140° , δ = +37° şi α = 151° , δ = +22° (β > 10° N);
α = 140° , δ = -10° şi α = 160° , δ = 00° (β < 10° N).