Calendarul Curenţilor Meteorici al IMO 2008

Introducere

întocmit de Alastair McBeath
tradus şi adaptat de Simona Văduvescu
corectat/adaptat tehnic de Valentin Grigore

Calendarul curenÅ£ilor meteorici este întocmit pe baza informaÅ£iilor culese din "IMO Monograph No.2: Handbook for Visual Meteor Observers", editat de Jürgen Rendtel, Rainer Arlt ÅŸi Alastair McBeath, IMO, 1995, îmbunătățite cu adnotările din revista WGN 34:3 (iunie 2006), pp. 71 — 84 (ÅŸi corecÈ›iile de rigoare) ÅŸi pe baza altor materialele adiÅ£ionale extrase din analizele de date colectate ulterior. Autorii mulÈ›umesc lui Jeff Brower, David Entwistle, Roberto Gorelli ÅŸi Jérémie Vaubaillon pentru discuÅ£iile avute cu privire la câteva evenimente potenÅ£iale ale anului 2008.

Bine aÅ£i venit în pagina calendarului curenÅ£ilor meteorici pe 2008 al OrganizaÅ£iei InternaÅ£ionale de Meteori (IMO). Anul acesta începe promiţător pentru curenÈ›ii puternici, cu maximele Quadrantidelor, α-Centauridelor, η-Aquaridelor ÅŸi δ-Aquaridelor lipsite de prezenÅ£a Lunii. SituaÅ£ia se schimbă în august când Perseidele au maximul în preajma Lunii Pline, iar Orionidele în octombrie, Leonidelor în noiembrie ÅŸi Geminidelor în decembrie sunt plasate ÅŸi mai nefavorabil. Draconidele ar trebui să fie în parte observabile, iar intervalul sfârÅŸitului de octombrie ÅŸi începutului de noiembrie fără Lună, poate aduce un “roi” intensificat de Tauride. Acest lucru este valabil ÅŸi pentru maximul Ursidelor de la sfârÅŸitul anului. CurenÅ£ii minori ar trebui ÅŸi ei monitorizaÈ›i, ÅŸi ideal ar fi ca urmărirea activităţii acestora să se facă de-a lungul întregului an pentru a se verifica toate sursele meteorice stabilite deja ÅŸi eventual pentru a se descoperi altele noi. Se ÅŸtie faptul că pentru mulÅ£i observatori acest lucru nu este practic posibil. De aceea acest calendar, creat pentru prima dată în 1991, vine în ajutorul observatorilor punân d în evidenţă momentele la care depunerea unui efort deosebit ar fi mai fructuoasă.

La baza calendarului de curenÅ£i meteorici stă lista actuală de curenÅ£i meteorici vizuali (Tabelul 5) actualizată de analiÅŸtii IMO în 2006 pentru a o menÅ£ine ca cea mai precisă listă disponibilă la ora actuală pentru observaÅ£iile de meteori cu ochiul liber. Desigur, aÅŸa cum îi spune ÅŸi numele, este o listă de lucru, supusă continuu verificărilor ÅŸi corecturilor bazate pe cele mai bune date pe care IMO le deÅ£ine. Anul acesta au fost făcute ceva mai multe schimbări pentru a amenda câteva inconsecvenÈ›e minore din versiunea 2007. Vă rugăm să folosiÅ£i informaÅ£iile din această pagină când vă pregătiÅ£i pentru observaÅ£iile din 2008, deoarece câţiva curenÅ£ii importanÅ£i cum sunt Perseidele ÅŸi Leonidele au suferit câteva modificări minore privind locaÅ£ia radianÅ£ilor.

Pe lângă aceÅŸti curenÈ›i care pot fi observaÅ£i vizual, de-a lungul anului sunt prezenÅ£i mulÅ£i alÅ£i curenÅ£i meteorici cu activitate mai slabă care nu pot fi detectaÅ£i vizual ÅŸi care nu pot fi separaÅ£i de meteorii sporadici decât prin mijloace foto, radar, telescopice sau observaÅ£ii video. Este posibil ca unii dintre aceÅŸtia să fie chiar cei eliminaÅ£i recent din lista curenÈ›ilor vizuali. Mai există, de asemenea, ÅŸi un set de curenÅ£i meteorici cu radianÅ£ii localizaÅ£i prea aproape de Soare pentru a fi observaÅ£i prin metode optice ÅŸi care pot fi detectaÅ£i numai prin observaÈ›ii radio sau radar. Câţiva dintre aceÅŸti curenÅ£i sunt prezentaÅ£i în Tabelul 7: Lista de lucru pentru curenÅ£ii meteorici radio, observabili în timpul zilei. Scopul IMO este de a încuraja, colecta, analiza ÅŸi publica datele combinate ale observaÅ£iilor de meteori obÅ£inute din locaÅ£ii de pe tot globul pentru a aprofunda înÅ£elegerea activităţii meteorilor detectabili de pe suprafaÅ£a Pământului. De aceea, pe lânga observaÅ£iile vizuale, IMO încurajează ÅŸi formele de observaÅ£ie mai specializate, ÅŸi toÅ£i observatori de meteori, oriunde s-ar afla ÅŸi orice metode ar folosi pentru a înregistra activitatea meteorică sunt îndemnaÅ£i să urmeze procedura standard de observaÅ£ii a IMO atunci când prelucrează datele ÅŸi să le trimită fără întârziere comisiei corespunzătoare pentru analiză. Datorită eforturilor multor observatori IMO din întreaga lume, din 1988 până astăzi, am reuÅŸit să obÅ£inem ceea ce avem în prezent, inclusiv menÅ£inerea ÅŸi actualizarea listei de lucru. Numai continuarea activităţii de observare în întreaga lume poate conduce la construirea unei imagini mai bune ÅŸi mai complete despre fluxul meteoroidic.

Cu toate că, bazaţi pe cele mai bune date de care dispunem, includem predicţii pentru maximele celor mai activi curenţi pe timp de noapte sau pe timp de zi, în multe cazuri este esenţial să realizăm că aceste maxime nu sunt cunoscute cu o precizie mai bună de 1° de longitudine solară (fapt şi mai puţin precis pentru curenţii meteorici detectabili ziua prin radio, curenţi care au început să fie din nou în atenţia observatorilor). În plus, variaţiile de la an la an ale curenţilor meteorici fac ca observaţiile anterioare să fie doar un ghid despre unde şi când maximul curentului poate fi aşteptat, fapt valabil chiar şi în cazul curenţilor meteorici majori. Toate informaţiile incluse aici pot fi actualizate după publicarea calendarului, deci vă rugăm să verificaţi alertele de pe Internet (inclusiv cele din IMO-News (în engleză)) şi cele din WGN, publicaţia bilunară a IMO . De asemenea, câţiva curenţi sunt cunoscuţi ca având particule "mass-sorting" în şuvoiul meteoroidic respectiv, astfel că maximele observate prin radar, radio, fotografic, telescopic, video şi vizual pot avea loc la momente diferite. Majoritatea datelor colectate sunt pentru maximele curenţilor vizuali, deci acest fapt trebuie avut în vedere când folosim alte metode de observaţie.

Oricum şi oriunde aţi putea să observaţi, vă dorim tuturor mult succes şi aşteptăm cu mult interes datele voastre. Vă rugăm să raportaţi rezultatele la adresa de e-mail: sarm.meteori@gmail.com. Cer senin!

Sursa Antisolară

Cea mai importantă modificare pe lista de lucru pentru curenÅ£ii meteorici vizuali o constituie eliminarea, în 2006, a surselor minore de meteori situate lângă ecliptică ÅŸi care par să se urmărească unele pe altele pe cer de-a lungul anului. Dintre acestea menÅ£ionăm Virginidele din februarie-martie ÅŸi mulÅ£i curenÈ›i aparÈ›inând Aquaridelor din iulie-august. Sursele eliminate au fost înlocuite de o zonă mare ÅŸi difuză de radianÅ£i a cărei mărime este, în mare, considerată de la α = 30°, δ = 15°, cu centrul lângă 12° est de punctul opus Soarelui pe ecliptică. Această zonă dă numele sursei meteorice de "Sursă Antisolară", abreviată "ANT". Acestă modificare a fost facută deoarece oferă o descriere mai bună a activităţii reale observate, în comparaÅ£ie cu cea anterioară când se lua în considerare clusterul surselor minore din această zonă cerească, deseori presupus variabil. TotuÅŸi credem că, în prezent, α-Capricornidele (CAP) din iulie-august ÅŸi δ-Aquaridele (SDA), în particular, ar trebui să rămână separate de ANT pentru observaÈ›iile vizuale. AÅŸadar, aceÅŸti curenÅ£i au rămas deocamdată pe lista de lucru, iar timpul ÅŸi observaÅ£iile, ca întotdeauna, ne vor da mai multe informaÅ£ii despre ei. Către sfârÅŸitul anului, datorită activităţii puternice a celor doi curenÅ£i gemeni ai Tauridelor (STA ÅŸi NTA), ANT ar trebui considerată inactivă odată cu apariÈ›ia Tauridelor, începând cu sfârÅŸitul lui septembrie până la sfârÅŸitul lui noiembrie. Pentru a veni în ajutorul observatorilor, includem mai jos hărÅ£i pentru localizarea radianÅ£ilor Sursei Antisolare ÅŸi a altor curenÅ£i din apropierea ANT, hărÅ£i ce reprezintă o completare a poziÅ£iilor numerice indicate în Tabelul 6. Comentarii despre poziÅ£ia ÅŸi activitatea ANT sunt indicate în textul fiecărei perioade discutate.

Ianuarie - Martie

Începutul lunii ianuarie ne oferă o Lună aflată la câteva zile de ultimul pătrat care va favoriza observaÅ£iile Quadrantidelor în emisfera nordică, iar februarie va aduce o Lună Nouă în preajma maximului α-Centauridelor pentru emisfera sudică. Mijlocul lui martie se aÅŸteaptă să aducă, anul acesta, o întoarcere destul de bună, chiar foarte bună a curentului minor γ-Normide pentru emisfera sudică. Centrul radiantului Sursei Antisolare începe în ianuarie în sud-estul constelaÈ›iei Gemini, se va afla în Rac pe aproape întreg parcursul lunii ianuarie, apoi va trece în sudul constelaÈ›iei Leo unde va sta pe aproape întreg parcursul lunii februarie, iar în martie va trece în sudul lui Virgo. Cel mai probabil, ZHR-urile Sursei Antisolare vor fi <2, deÅŸi analizele IMO sugerează că ar exista un mic maxim, nu prea bine definit, cu ZHR-uri de ~ 2-3, în jurul ~ 286° — 293° longitudine solară (7-14 ianuarie 2008, bine plasat datorită Lunii Noi sau în creÅŸtere). În martie ZHR-urile Sursei Antisolare ar putea atinge ~ 3. La sfârÅŸitul lui ianuarie ÅŸi începutul lui februarie câţiva curenÅ£i noi, minori, de meteori slabi cu radiantul în zona Coma-Leo-Virgo care au fost menÈ›ionaÈ›i în ultimii ani sunt din păcate împiedicaÈ›i de Luna Plină chiar în perioada de activitate aÅŸteptată între 20-27 ianuarie. Momentele teoretice aproximative (rotunjite la ora cea mai apropiată) pentru maximele curenÅ£ilor radio observabili în timpul zilei în aceste luni sunt următoarele: Capricornide/Sagittaride — 2 februarie, 03h UT; ÅŸi χ-Capricornide — 14 februarie, 04h UT. Rezultatele radio recente ne spun însă că maximul Cap/Sgr poate fi variabil, undeva între 1 — 4 februarie, iar activitatea din jurul maximului prezis al χ-Capricornidelor tinde să aibă o întârziere de până la o zi. Ambii curenÈ›i meteorici au radianÈ›ii < 10° — 15° la vest de Soare la momentul de maxim, deci nu pot fi observaÅ£i vizual nici chiar din emisfera sudică.

Quadrantide (QUA)

Active:	1 — 5 ianuarie
Maxim:	4 ianuarie - 06h40m UT (λsol = 283°16)
ZHR =	120 (dar poate varia ~ 60 — 200)
Radiant:	α = 230°; δ = +49°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	41 km/s; r = 2.1 în timpul maximului, dar variabil
TFC:	α = 242°; δ = +75° ÅŸi α = 198°; δ = +40° (β > 40° N)
IFC:	înainte de 0h ora locală α = 150°; δ = +70°
	după 0h ora locală α = 180°; δ = +40° ÅŸi
	α = 240°; δ = +70° (β > 40° N)

Anul începe promiţător pentru observatorii de meteori din emisfera nordică cu maximul Quadrantidelor practic lipsit de prezenÅ£a Lunii, aflată în descreÅŸtere, la numai patru zile înainte de Luna Nouă, care va răsări în jurul sau după ora 4 pentru latitudinile medii ale emisferei nordice, deci nu va constitui o problemămajoră. Pentru multe locaÅ£ii din emisfera nordică, radiantul acestui curent aflat în constelaÈ›ia Boötes, deÅŸi circumpolar, va atinge o înălÅ£ime favorabilă observaÅ£iilor numai după miezul nopÈ›ii, ridicându-se bine pe cer spre crepusculul dimineÈ›ii. Cele mai favorizate locuri de observare a acestui curent vor fi cele aflate în estul Americii de Nord, vestul Europei ÅŸi nordul Africii. O provocare interesantă o poate constitui observarea meteorilor "long-pathed" ai acestui curent din emisfera sudică, care ar putea apare ocazional înainte de ivirea zorilor. Din păcate observaÅ£ii utile nu se pot face pentru Quadrantide din aceste locaÅ£ii.

Momentul de maxim de mai sus a fost calculat pe baza datelor IMO din 1992, când a avut loc cea mai bine observată întoarcere a curentului. Analiza a fost de asemenea confirmată de rezultatele radio din 1996 încoace. Maximul acestui curent este de obicei de scurtă durată ÅŸi poate fi pierdut cu uÅŸurință în numai câteva ore de cer acoperit datorită vremii proaste de iarnă din emisfera nordică. Acesta poate fi ÅŸi motivul pentru care ZHR-ul acestui curent pare să fluctueze de la an la an, dar probabil o reală variabilitate a curentului este de asemenea prezentă. Spre exemplu, ZHR-urile vizuale în anul 1998 au persitat pentru mai mult de două ore la valorile cele mai mari. Alt nivel de complexitate al acestui curent meteoric vine din faptul că particulele "mass-sorting" din ÅŸuvoiul meteoroidic respectiv pot duce la apariÅ£ia de meteori mai slabi (meteori observabili prin radio sau cu ajutorul telescopului) a căror maxim poate avea loc cu până la 14 ore înaintea meteorilor strălucitori (observabili vizual sau fotografic), deci observatorii ar trebui să fie activi pe tot parcursul activităţii acestui curent. Câţiva ani, începând din 2000 încoace, se pare că au adus un maxim radio la 9-12 ore după maximul vizual. Zonele ideale observaÅ£iilor vizuale, care ar putea aduce o confirmare a acestui fenomen, dacă acesta s-ar repeta ÅŸi în 2008, se întind din Asia de Est până în estul Oceanului Pacific de Nord.

ObservaÅ£iile făcute în trecut pentru acest curent arată că radiantul său este difuz pe perioada activităţii înainte ÅŸi după maxim, conturându-se notabil în timpul maximului. Dar acest lucru poate fi numai rezultatul unei activităţi scăzute din afara orelor din preajma maximului. Pentru investigarea mai profundă a acestui fenomen sunt binevenite observaÅ£iile foto ÅŸi video, în principal în perioada 1 - 5 ianuarie. Vă rugăm să folosiÅ£i IFC-urile ÅŸi TFC-urile date mai sus, împreună cu hărÅ£ile aferente.

α-Centauride (ACE)

Active:	28 ianuarie — 21 februarie
Maxim:	8 februarie 17h UT (λsol = 319°2)
ZHR =	variabilă; în mod normal ~ 5 dar poate atinge 25+
Radiant:	α = 211° δ = -59°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	56 km/s; r = 2.0

Teoretic, curentul α-Centauridelor este unul dintre cei mai importanÅ£i curenÈ›i ai verii din emisfera sudică. Analiza observaÅ£iilor făcute în trecut arată că acest curent produce mulÅ£i meteori strălucitori, chiar bolizi (meteori de magnitudine cel puÅ£in -3) de cele mai multe ori cu cozi persistente faine. În 1974 ÅŸi 1980 au avut loc izbucniri de o durată de câteva ore cu un ZHR de aproximativ 20 - 30. TotuÅŸi, rapoartele mai recente pentru acest curent indică ZHR-uri de 5 sau chiar mai mici. Ca de obicei în cazul emisferei sudice, la ora actuală avem mai multe întrebări decât răspunsuri ÅŸi nu avem nici un indiciu care să ne spună când sau dacă o altă activitate puternică a acestui curent va avea loc. De aceea, observatorii vizuali, fotografici ÅŸi video nu trebuie să scape nici o ocazie de observare a acestui curent. Radiantul α-Centauridelor este aproape circumpolar pentru cea mai mare parte a populaÅ£iei aflate la sud de ecua tor ÅŸi ajunge la o înălÅ£ime adecvată observaÅ£iilor după orele serii. Maximul prezis cade aproape perfect pe Luna Nouă, aÅŸadar va fi o ÅŸansă ideală de observare a acestui curent pentru oricine are cer senin.

γ-Normide (GNO)

Active:	25 februarie — 22 martie
Maxim:	13 martie (λsol = 353°)
ZHR =	4
Radiant:	α = 239° δ = -50°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	56 km/s; r = 2.4
TFC:	α = 225° δ = -26° ÅŸi α = 215° δ = -45° (β < 15° S)

Activitatea curentului γ-Normide pare să aibă acelaÅŸi nivel cu cea a sporadicilor, iar pe cea mai mare parte a activităţii acestui curent, ZHR-ul său este practic de nedetectat faţă de background-ul oferit de sporadici. Vârful maximului γ-Normidelor a fost reportat ca fiind destul de ascuÅ£it, cu ZHR-uri de 3-4, deseori observat numai pentru o zi sau două de o parte ÅŸi de alta a maximului prezis. Uneori activitatea γ-Normidelor poate varia, în trecut observându-se ÅŸi maxime întinse sau neclare pentru acest curent. PuÅ£inele date pe care le deÈ›inem din 1999 încoace au indicat pentru anul 2008 posibilitatea unui maxim de scurtă durată între λ_sol ~ 350° — 357°, ce corespunde săptămânii 10 — 17 martie. Datele video deÅ£inute pentru aceeaÅŸi perioadă menÅ£ionată ne spun că poziÅ£ia radiantului acestui curent nu ar mai fi valabilă. De aceea, pentru acest curent, vă rugăm să folosiÅ£i informaÅ£iile din acest an. Cu siguranţă, acest curent necesită observarea sa în mod regulat. Cele mai bune observaÅ£ii se pot face după miezul nopÅ£ii când radiantul se va ridica la o înalÅ£ime rezonabilă pentru emisfera sudică (radiantul nu va răsări pentru emisfera nordică). Luna se va afla în creÅŸtere, cu primul pătrar pe 14 martie favorizând astfel observaÅ£iile din acest an. Pentru urmărirea acestui curent se pot folosi toate tehnicile de observaÈ›ie.

Aprilie - Iunie

Activitatea meteorică se înteÅ£eÅŸte la graniÅ£a dintre aprilie ÅŸi mai, cu Luna aproape plină afectând maximul Lyridelor (între 21h UT pe 21 aprilie ÅŸi 08h UT pe 22 aprilie, probabil cu ZHR-uri mai bune mai aproape de maximul de pe 22 aprilie ~ 05h UT) ÅŸi al Ï€-Puppidelor (vezi mai jos) la sfârÅŸitul lui aprilie; urmează η-Aquaridele la începutul lui mai în condiÅ£ii perfecte, fără prezenÅ£a Lunii, urmat la numai câteva zile de curentului minor al η-Lyridelor, curent nou adăugat pe lista IMO. Mai târziu, în luna mai, ÅŸi pe tot parcursul lunii iunie, cea mai mare parte a activităţii meteorice se mută pe cerul de zi, cu ÅŸase maxime aÅŸteptate în această perioadă. DeÅŸi în anii trecuÅ£i au fost raportaÅ£i, din observaÅ£ii vizuale făcute în zonele tropicale ÅŸi ale emisferei sudice, ÅŸi câţiva meteori aparÅ£inând o-Cetidelor ÅŸi Arietidelor, ZHR-urile acestor curenÅ£i nu au putut fi calculate cu precizie din aceste observaÅ£ii. Pentru observatorii radio, momentele teoretice de maxim pentru curenÅ£ii activi în această perioadă, în timp universal, sunt următoarele: Piscidele de Aprilie — 20 aprilie, 3h; δ-Piscide — 24 aprilie, 3h; ε- Arietide — 9 mai, 02h; Arietidele de Mai — 16 mai, 03h; o-Cetide — 20 mai, 01h; Arietide — 7 iunie, 05h; ζ-Perseide — 9 iunie, 04h; β-Tauride — 28 iunie, 04h. Semnale de la majoritatea acestor curenÅ£i pot fi găsite în bazele de date radio din 1994 —2007, deÅŸi câţiva dintre aceÅŸtia sunt dificil de separat individual datorită apropierii de alÅ£i radianÅ£i. Se pare că pe 24 aprilie se va produce ÅŸi un alt maxim modest posibil datorită ZHR-urilor combinate ale primilor curenÅ£i menÅ£ionaÅ£i mai sus. Spre exemplu, maximele Arietidelor ÅŸi ζ-Perseidelor tind să se suprapună unul peste altul producând un semnal radio puternic pentru câteva zile la începutul ÅŸi spre mijlocul lui iunie. De asemenea, există indicaÅ£ii că maximele acest or doi curenÅ£i se produc cu până la o zi mai târziu decât predicÅ£iile de mai sus. AÅŸa cum reiese din investigaÅ£iile recente, Sursa Antisolară ar trebui să fie destul de puternică în această perioadă, cu ZHR-uri de 3 - 4 până la mijlocul lui aprilie, ÅŸi mai apoi spre sfârÅŸitul lui aprilie - începutul lui mai, sfârÅŸitului lui mai - începutul lui iunie ÅŸi sfârÅŸitul lui iunie - începutul lui iulie. ÃŽn afara acestor perioade ZHR-urile par să fie ~2 - 3. ÃŽn aprilie, zona radiantului se îndreaptă din sud-estul lui Virgo spre Libra, apoi în mai va trece prin partea de nord a lui Scorpio spre Ophiuchus, iar în iunie se va afla în Sagittarius. Pentru observatorii din emisfera nordică, condiÅ£iile de observare a unor posibile Lyride de Iunie (în prezent neincluse pe lista de lucru a IMO, dar cu o posibilă activitate slabă în jurul lui 15 iunie) sunt foarte nefavorabile în acest an, deoarece Luna se află în creÅŸtere, aproape de Luna Plină ÅŸi este vizibilă pe tot parcursul nopÅ£ii pentru mai toate latitudine de mijloc ale emisferei nordice. Pentru observarea Boötidelor de Iunie condiÅ£iile sunt mult mai bune.

π—Puppide (PPU)

Active:	15 — 28 aprilie
Maxim:	23 aprilie 10h UT (λsol = 33°5 — vezi text)
ZHR =	periodic - până la 40
Radiant:	α = 110° δ = -45°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	18 km/s r = 2.0
TFC:	α = 135° δ = -55° ÅŸi α = 105° δ = -25° (β < 20° N)

ÃŽn ciuda condiÅ£iilor nefavorabile create de prezenÅ£a Lunii în acest an, îndemnăm pe toÅ£i observatorii să iasă la observaÅ£ii, deoarece acest curent este unul tânăr, produs de cometa 26P/Grigg-Skjellerup care se va afla la periheliu pe 23 martie 2008, cu o lună înainte ca Pământul să treacă cel mai aproape de orbita ÅŸuvoiului meteoric. Activitatea acestei surse a fost detectatată din 1972 cu maxime notabile, de scurtă durată, de ~40 meteori pe oră în anii 1977 ÅŸi 1982, anii în care cometa părinte s-a aflat la periheliu. ÃŽnainte de 1982, activitatea detectată a fost foarte slabă, dar în 1983 s-a raportat un ZHR de ~ 13, indicând probabil că materialul cometei a început să se împrăştie mai departe de orbita sa, aÅŸa cum prezice ÅŸi teoria. ÃŽn noiembrie 2002 cometa Grigg-Skjellerup s-a aflat ultima dată la periheliu, dar în aprilie 2003 nu s-a detectat nimic semnificativ datorat acestui fapt. Din fericire, anul acesta apropierea este mai favorabilă ÅŸi poate oferi o activitate mai interesantă. Este de la sine înÅ£eles că nu putem oferi nici o garanÅ£ie cu privire la acest fapt, dar chiar ÅŸi rezultatele negative ar constitui informaÅ£ii de valoare. Pe de altă parte, urmărirea curentului în mod regulat în timpul activităţii sale este esenÈ›ială, întrucât rapoartele primite pentru acest curent meteoric au fost sporadice ÅŸi maximele de scurtă durată ar fi putut trece neobservate. ÃŽn afara momentului de maxim indicat mai sus, Jérémie Vaubaillon a descoperit urmele a trei componenÅ£i ai acestui curent care ar putea trece destul de aproape de Pământ ca să producă o oarecare activitate. TotuÅŸi aceÅŸti componenÅ£i par a fi alcătuiÅ£i numai din particule mici ÅŸi de aceea este foarte posibil ca meteorii produÅŸi să fie prea slabi pentru observaÈ›iile vizuale. Cei trei componenÅ£i au luat naÅŸtere la trecerile din 1937, 1942 ÅŸi 1947, întâlnirea Pământului cu aceÅŸtia estimându-se a avea loc între ~ 22h50m — 23h20m UT pe 22 aprilie anul acesta. ZHR-urile pentru fiecare dintre componenÅ£i se estimează a fi ~ 10, ~ 4 ÅŸi respectiv ~ 10, valabile probabil numai pent ru observatorii radio, dar poate ÅŸi pentru observatorii vizuali dacă aceÅŸtia vor fi norocoÅŸi.

π-Puppidele pot fi cel mai bine urmărite din emisfera sudică cu observaţii folositoare practic înainte de miezul nopţii, deoarece după ora 1, ora locală, radiantul coboară foarte jos spre a apune. Chiar şi pe 23 aprilie, pentru latutidinile de mijloc ale emisferei sudice, Luna, aflată în descreştere imediat după Luna Plină, va răsări odată ce crepusculul astronomic se va sfârşi, aşa încât fereastra de observaţii pe un cer întunecat este practic nulă. Totuşi observaţiile sunt importante indiferent de conditii, de aceea, dacă cerul va fi senin, observatorii vizuali ar trebui să observe în zonele cele mai bune de pe cer, îndepărtate de Lună şi nu prea aproape de radiant. Dacă momentele de maxim prezise ar fi corecte, locaţiile cele mai favorizate ar fi pe 22 aprilie din estul Braziliei spre est către Africa şi prin mijlocul Oceanului Pacific de Sud, incluzând treimea estică a Australiei şi toată Noua Zeelandă pe 23 aprilie. Până a cum au fost colectate date vizuale şi radio despre acest curent, dar natura lentă şi strălucitoare a meteorilor săi face ca π-Puppidele să fie subiecte ideale şi pentru observaţiile foto. Nu au fost raportate încă date telescopice şi video pentru acest curent meteoric.

η-Aquaride (ETA)

Active:	19 aprilie — 28 mai
Maxim:	5 mai 18h UT (λsol = 45°5)
ZHR =	70+ (periodic variabilă ~ 40 — 85)
Radiant:	α = 338° δ = -01°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	66 km/s; r = 2.4
TFC:	α = 319° δ = +10° ÅŸi α = 321° δ = -23° (β < 20° S)

Curentul η-Aquaridelor este un curent frumos ÅŸi bogat în meteori, asociat cometei 1P/Halley, ca ÅŸi Orionidele din octombrie, dar vizibil pentru numai câteva ore înaintea zorilor, în special din zonele tropicale ÅŸi din emisfera sudică. ÃŽn ultimii ani, câteva rezultate semnificative au provenit din locaÅ£ii din jurul latitudinii de 40° N. Meteori ocazionali au fost raportaÅ£i ÅŸi de la latitudini mai nordice ÅŸi ar fi foarte benefic dacă activitatea observaÅ£ională s-ar intensifica. Meteorii acestui curent sunt, de asemenea, strălucitori ÅŸi au viteze mari, lăsând urme strălucitoare ÅŸi persistente, făcând să merite aÅŸteptarea ridicării pe cer a radiantului. Deoarece radiantul este destul de jos, η-Aquaridele tind să aibe traiectorii foarte lungi, care pot determina observatorii să subestimeze vitezele unghiulare ale meteorilor, deci este nevoie de o atenÅ£ie mărită în efectuarea acestor observaÅ£ii.

Un maxim relativ extins, uneori cu număr variabil de submaxime, are loc de obicei pentru acest curent la începutul lui mai. Analizele recente ale IMO, bazate pe datele colectate între anii 1984 ÅŸi 2001, au arătat că ZHR-urile sunt în general peste 30 între 3 — 10 mai ÅŸi că cele mai mari valori ale ZHR-ului sunt variabile pe o scală de 12 ani. Următorea valoare maximă a ZHR-ului ar trebui să aibe loc între 2008 — 2010, dacă acest ciclu influenÅ£at de planeta Jupiter este respectat. Conform acestei teorii, ZHR-urile ar trebui să fie în jur de 70 în acest an. NeaÅŸteptata întoarcere puternică a Orionidelor din octombrie 2006 adaugă un grad de extra incertitudine ÅŸi pentru acest curent. Luna Nouă de pe 5 mai va aduce condiÅ£ii perfecte pentru observarea η-Aquaridelor. O analiză mai recentă a rezultatelor video ale IMO a dus la o uÅŸoară corectare a miÅŸcării radiantului, dar poziÅ£ia radiantului la momentul de maxim a rămas neschimbată. Pentru studiul acestui curent pot fi folosite toate formele de observare. ObservaÅ£iile radio permit urmărirea curentului pe cerul de ziuă în orele dimineÅ£ii, chiar ÅŸi din latitudini nordice.

η-Lyride (ELY)

Active:	3 — 12 mai
Maxim:	8 mai 18h UT (λsol = 48°4)
ZHR =	3
Radiant:	α = 287° δ = +44°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	44 km/s; r = 3.0
TFC:	α = 325° δ = +40° sau α = 285° δ = +15° ÅŸi
	α = 260° δ = +30° (β > 10° S)

Curentul η-Lyridelelor este un nou membru pe lista de lucru a IMO asociat cometei C/1983 H1 IRAS-Araki-Alcock, care pare însă a fi numai o slabă sursă de meteori. Cea mai mare parte a observaÅ£iilor făcute până în prezent pentru acest curent este constituită din rezultatele foto ÅŸi video. PoziÅ£ia radiantului pare să fie undeva lângă punctul indicat mai sus pentru maximul estimat, dar se poate afla cu câteva grade mai departe de acesta. Rezultatele video recente ale IMO ne spun că radiantul ar avea centrul lângă α = 290°, δ = +42°. De aceea, observaÅ£iile vizuale ÅŸi telescopice prin trasarea pe hărÅ£ile gnomonice a meteorilor acestui curent ar fi foarte necesare pentru a separa aceste η-Lyride de sporadici. MiÅŸcarea radiantului rămâne deocamdată nemăsurată, dar ar trebui să fie la 1° paralelă cu ecliptica. Zona radiantului este vizibilă toată noaptea pentru emisfera de nord (în primul rând). Pe 8 mai, Luna, î n creÅŸtere, imediat după Luna Nouă, va apune până la miezul nopÅ£ii pentru latitudinile de mijloc ale emisferei nordice, deci nu va constitui o problemă pentru observarea unei eventuale activităţi a acestui curent.

Boötidele de Iunie (JBO)

Active:	22 iunie — 2 iulie
Maxim:	27 iunie 02h30m UT (λsol = 95°7)
ZHR =	variable: 0 — 100+
Radiant:	α = 224° δ = +48°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	18 km/s; r = 2.2
TFC:	α = 156° δ = +64° ÅŸi α = 289° δ = +67° (β = 25° — 60° N)

Acest curent meteoric a fost adăugat din nou pe lista de curenÅ£i meteorici vizuali a IMO în urma întoarcerii sale neaÅŸteptate din 1998, când au fost înregistrate ZHR-uri de 50 până la 100+ pentru mai mult de jumătate de zi. O izbucnire de durată asemănătoare, dar cu ZHR-uri de ~ 20 —50, a fost observată pe 23 iunie 2004, această dată situându-se mai devreme decât activitatea bine definită a acestui curent înregistrată în trecut. ÃŽn ultima actualizare a listei de lucru, data de debut a acestui curent a fost modificată pentru a se asigura prinderea viitoarei activităţi, în cazul în care aceasta soseÅŸte mai devreme. ToÅ£i observatorii sunt încurajaÅ£i să urmărească acest curent pe toată perioada de activitate estimată, deoarece izbucnirile ar putea reveni pe viitor. Numai trei întoarceri mai probabile au fost detectate înainte de 1998: în 1916, 1921 ÅŸi 1927, iar lipsa rapoartelor semnificative din perioada 1928 — 1997 au dus la concluzia că, probabil, meteoroizii asociaÅ£i acestui curent nu mai întâlnesc traiectoria Pământului. Dinamica Boötidelor de Iunie este puÅ£in înÅ£eleasă, cu toate că modelele teoretice recente au îmbunătăţit perceperea noastră. Cometa părinte a acestui curent meteoric este 7P/Pons-Winnecke a cărei orbită, în momentul apropierii maxime de orbita Pământului, se află la o distanţă de aproximativ 0,24 unităţi astronomice în afara orbi tei Pământului. Cometa s-a aflat la periheliu în 2002 ÅŸi următoarea trecere va avea loc în acest an pe 26 septembrie. ÃŽntoarcerile observate în 1998 ÅŸi 2004 s-au produs datorită materialului împrăştiat de cometă în trecut ÅŸi care acum se află pe orbite uÅŸor diferite de cea a cometei. Urmele de praf, lăsate la diferite întoarceri la periheliu de-a lungul secolului XIX, par să fie responsabile pentru ultimele două izbucniri importante. Nu există predicÅ£ii actuale pentru o posibilă activitate în 2008, dar condiÅ£iile de observaÈ›ii sunt favorabile observatorilor din latitudinile medii ale emisferei nordice, unde radiantul este vizibil cel mai bine. Pentru aceste locaÈ›ii, Luna, aflată la Ultimul Pătrar, va răsări până în miezul nopÈ›ii pe 26/27 iunie, constituind numai o mică problemă pe lângă faptul că nopÅ£ile de vară sunt oricum scurte datorită crepusculul pelungit, chiar continuu în unele locaÅ£ii. Radiantul Boötidele de Iunie se află la o înălÅ£ime propice observaÅ£iilor toată noaptea ÅŸi toate tehnicile de observare pot fi folosite în urmărirea acestui curent.

Iulie - Septembrie

Deoarece ultimele analize IMO pentru foÅŸtii curenÈ›i minori ai Pegasidelor ÅŸi Phoenicidelor de Iulie au arătat că sunt nedectabili vizual, aceÅŸtia au fost exculÅŸi de pe lista de lucru. Datorită acestui fapt, singura sursă activă în iulie, mai mult sau mai puÈ›in identificabilă, va fi Sursa Antisolară. Zona radiantului acestei surse trece prin estul lui Sagittarius, apoi prin nordul lui Capricornus ÅŸi-apoi în sud-vestul lui Aquarius. Rezultatele IMO indică faptul că sursa nu poate fi practic recunoscută în primele zile ale lunii, iar pentru cea mai mare parte a lui iulie, ZHR-ul său este < 2. TotuÅŸi activitatea pare să se îmbunătățească puÅ£in spre sfârÅŸitul lui iulie ÅŸi prima parte a lunii august, cu ZHR de ~ 2 - 3. Avantajul acestor valoari scăzute ale ZHR-ului Sursei Antisolare este identificarea mai uÅŸoară a maximului α-Capricornidelor care va avea loc pe un cer fără Lună ÅŸi a cărui radiant se suprapune peste cel al Sursei A ntisolare.

Curentul δ-Aquaridelor de Sud este un curent destul de puternic, iar cel al Piscide Austrinidelor are radiantul destul de departe de zona Sursei Antisolare, deci ambii curenÅ£i pot fi separaÅ£i cu uÅŸurință de ANT, mai ales din emisfera sudică. ÃŽn timpul activităţii curentului major al Perseidelor (parÅ£ial luminată de Lună în acest an), ZHR-urile Sursei Antisolare vor descreÅŸte din nou sub valoarea 2 în drumul radiantului său prin Aquarius. ÃŽn jurul maximului α-Aurigidelor, la graniÅ£a dintre august ÅŸi septembrie, radiantul ANT se va afla în partea vestică a lui Pisces. ÃŽn august, maximul κ-Cygnidelor va fi, din păcate, complet pierdut, deorece va avea loc la numai o zi după Luna Plină, pe 17 august.

Curentul redenumit Perseidele de Septembrie (în trecut δ-Aurigide) ÅŸi cel pe care îl ÅŸtim acum ca fiind într-adevăr δ-Aurigide, s-au separat în doi curenÅ£i distinctivi, deÅŸi se urmăresc îndeaproape unul pe celalalt în miÅŸcarea radianÅ£ilor exact pe aceeaÅŸi direcÅ£ie. Maximele lor sunt aÅŸteptate în septembrie, ÅŸi sperăm într-un cer senin pentru observarea lor. Pentru cea mai mare parte a lunii septembrie, ZHR-urile ANT, probabil nu mai mari de 2 - 3, pot fi încă detectabile din radiantul situat în Pisces. ÃŽncepând cu 25 septembrie, meteorii Sursei Antisolare nu vor mai fi înregistraÈ›i ca ANT, deoacere până la sfârÅŸitul lui noiembrie, curenÅ£ii Tauridelor preiau conducerea în activitatea situată pe lângă ecliptică.

Pentru observatorii radio, activitatea susÅ£inută din mai-iunie se diminuează pe perioada verii, dar rămân totuÅŸi γ-Leonidele, care sunt imposibil de observat vizual (cu maximul către 25 august, 04h UT, neconfirmat de rezultatele radio recente) ÅŸi Sextantidele, un curent vizual înÅŸelător. Maximul acestora este aÅŸteptat pe 27 septembrie în jurul orei 04h UT, dar poate avea loc ÅŸi cu o zi mai devreme. ÃŽn 1999 a fost detectată o puternică întoarcere a acestui curent la λ ~ 186°, poziÅ£ie corespunzătoare datei de 28 septembrie 2008, în timp ce în 2002, maximul de pe 27 septembrie nu a fost detectat, dar a fost găsit un altul în jur de 29 — 30 septembrie. De asemenea, este posibil ca cele câteva maxime minore observate la începutul lui octombrie să se datoreze acestui curent radio. Luna Nouă nu va creea dificultăţi observatorilor vizuali care speră, la sfârÅŸitul lui septembrie, în prinderea câtorva Sextantide, deÅŸi radiantul lor va răsări în ambele emisfere cu o oră înainte de ivirea zorilor.

Piscide-Austrinide (PAU)

Active:	15 iulie — 10 august
Maxim:	27 iulie(λsol = 125°)
ZHR =	5
Radiant:	α = 341° δ = -30°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	35 km/s; r = 3.2
TFC:	α = 255° până la 000° δ = 00° până la +15°
	alegeÅ£i perechi separate între ele de circa 30° în α (β < 30° N)

Foarte puţine informaţii au fost obtinute în ultimele decade despre curentul Piscide-Austrinidelor. Din acest motiv, detaliile aceastei surse de meteori nu sunt pe deplin confirmate şi este posibil ca ZHR-ul său să fie un pic mai bun în acest an. Această impresie poate fi lăsată şi de multitudinea de date adunate pentru acest curent pe perioada verii din emisfera nordică şi lipsa aproape completă a rezultatelor pe perioada iernii din emisfera sudică, unde este iarnă. Curentul pare a fi bogat în meteori slabi, asemănători cu cei ai ANT şi SDA aflaţi în apropiere, de aceea observaţiile telescopice ar fi mult mai de folos pentru distingerea lor. În acet an, maximul Piscide-Austrinidelor beneficiază şi el, ca şi maximele celorlalţi curenţi de la sfârşitul lui iulie, de Luna aproape de Lună Nouă.

δ-Aquaridele de Sud (SDA)

Active:	12 iulie — 19 august
Maxim:	27 iulie(λsol = 125°)
ZHR =	20
Radiant:	α = 339° δ = -16°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	41 km/s; r = 3.2
TFC:	α = 255° până la 000° δ = 00° până la +15°
	alegeÅ£i perechi separate între ele de circa 30° în α (β < 40° N)

Una din cele mai mari modificări aduse pe lista de lucru a IMO a fost eliminarea foÅŸtilor curenÈ›i δ-Aquaride de Nord ÅŸi τ-Aquaridele de Nord si de Sud care nu au putut fi identificaÅ£i separat în analizele IMO ÅŸi în alte analize extra IMO. Acest lucru simplifică în special dificultăţile observatorilor vizuali care se luptă deseori cu problema confuziei radianÅ£ilor minori crezuÈ›i a fi prezenÅ£i în zona Aquarius-Capricornus în iulie-august. Ca ÅŸi meteorii PAU ÅŸi ANT, meteorii SDA sunt de obicei puÅ£in strălucitori, de aceea sunt foarte potriviÅ£i pentru observaÅ£iile telescopice. Eforturile observatorilor vizuali sau foto (în special din zone mai sudice) ar fi totuÅŸi meritate deoarece pot exista ÅŸi câţiva membrii mai strălucitori ai acestei sursei. Pentru observarea curentului SDA pot fi utilizate ÅŸi observaÅ£iile radio, întrucât această sursă de meteori poate oferi uneori un semnal radio surprinzător de puternic. Trasarea pe hartă a acestor meteori este de asemenea recomandată pentru a ajuta asocierea meteorilor cu curentul respectiv. RadianÈ›ii curenÈ›ilor SDA/PAU/ANT/CAP sunt ridicaÈ›i bine pe cer pentru cea mai mare parte a nopÅ£ii. Maximul δ-Aquaridelor de Sud, lipsit de lumina Lunii, este aÅŸteptat să fie mai puÈ›in ascuÈ›it decât indică data sugerată mai sus ÅŸi curentul va avea probabil o activitate similară între 27-29 iulie. Ratele sale sunt suspectate ÅŸi ele de variabilitate, deÅŸi acest lucru nu este indicat în rezultatele recente.

α-Capricornide (CAP)

Active:	3 iulie — 15 august
Maxim:	29 iulie(λsol = 127°)
ZHR =	4
Radiant:	α = 307° δ = -10°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	23 km/s; r = 2.5
TFC:	α = 255° to 000° δ = 00° până la +15°
	alegeÅ£i perechi separate între ele de circa 30° în α (β < 40° N)
IFC:	α = 300° δ = +10° (β > 45° N)
	α = 320° δ = -05° (β 0° to 45°  ;N)
	α = 300° δ = -25° (β < 0°)

Atât α-Capricornidele cât ÅŸi δ-Aquaridele de Sud au fost bine detectate vizual în trecut, distingâdu-se de radianÅ£ii celorlaÅ£i curenÅ£i mai slabi care ar fi trebuit să fie activi în Capricornus-Aquarius în această perioadă. TotuÅŸi rămâne de văzut dacă α-Capricornidele pot fi detectate separat de noul radiant al Sursei Antisolare deoarece radiantul lor se suprapune acum peste o zonă ovală întinsă a ANT. Meteorii α-Capricornidelor se remarcă prin strălucirea lor, câteodată chiar bolizi, care în combinaÅ£ie cu viteza lor aparentă scăzută, pot face ca aceste obiecte să fie unele din cele mai impresionante ÅŸi atractive pe care un observator ÅŸi le poate dori. ÃŽn 1995, observatorii IMO europeni au remarcat o intensificare minoră a ZHR-urilor CAP la o valoare de ~ 10, iar rezultatele mai recente indică faptul că maximul CAP poate continua pentru încă o zi în acest an, probabil între 29-30 iulie.

Perseide (PER)

Active:	17 iulie — 24 august
Maxim:	12 august 11h30m — 14h00m UT (λsol = 140°0 — 140°1), dar vezi text
ZHR =	100
Radiant:	α = 49° δ = +58°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	59 km/s; r = 2.6
TFC:	α = 019° δ = +38° ÅŸi α = 348° δ = +74° înainte de 2h ora locală
	α = 043° δ = +38° ÅŸi α = 073° δ = +66° după 2h ora locală (β > 20° N)
IFC:	α = 300° δ = +40° ÅŸi &al pha; = 000° δ = +20° sau
	α = 240° δ = +70° (β > 20° N)

Curentul Perseidelor a fost unul din cei mai captivanţi şi dinamici curenţi meteorici din timpul anilor '90, cu izbucniri la un nou maxim primar producând EZHR-uri de 400+ în 1991 şi 1992. Ratele noului maxim au scăzut la ~ 100 —120 la sfârşitul anilor '90, iar în 2000 nici nu a mai avut loc. Acest lucru nu este neobişnuit deoarece izbucnirile şi maximul primar (care nu a fost observat înainte de 1988) au fost asociate cu trecerea la periheliu a cometei părinte a Perseidelor, 109P/Swift-Tuttle, din 1992. Perioada orbitală a cometei este de aproximativ 130 ani, la ora actuală călătorind spre exteriorul Sistemului Solar. Şi aşa cum teoria prezice, ratele unor asemenea izbucniri ar trebui să scadă pe măsură ce distanţa cometa-Pământ creşte. Cu toate acestea, câteva predicţii au indicat că anii 2004 —2006 ar putea aduce o întoarcere de rate mari înaintea maximului aşteptat, şi în 2004 un maxim scurt şi puternic s-a produs în apropierea acelui moment de pre-maxim. În 2005, activitatea a părut normală, iar întoarcerea din 2006 a fost pierdută în lumina Lunii şi foarte slab observată.

Din datele anilor 1991 — 99 a fost dedusă o schimbare anuală, în medie de +0°05 în λ_sol, a “vechiului” maxim primar Å£inându-se seama de faptul că acesta ar putea da o posibilă recurenţă undeva în jurul orei 16h40m UT pe 12 august (λ_sol = 140°21), deci un pic mai târziu după cel mai probabil maxim prezis, cel al maximului “tradiÅ£ional”, care a fost întotdeauna observat. Momentul de maxim terÅ£iar, care nu a mai fost înregistrat în datele IMO din 1999 încoace, ar trebui să fie pe 12 august în jurul lui λ_sol = 140°4, 21h30m UT. DeÅŸi observaÅ£iile recente ale acestui curent indică numai existenÅ£a maximului "tradiÅ£ional" în 2008, observatorii ar trebui să conÅŸtientizeze faptul că ÅŸi alte momemte de maxim ar fi putea fi posibile ÅŸi să îşi planifice observaÅ£iile astfel încât să nu piardă aceste evenimente.

Cele mai favorizate locaţii pentru urmărirea acestui curent sunt latitudinile medii ale emisferei nordice. Pentru aceste locaţii, Luna în creştere, la câteva zile de Luna Nouă, va apune pe 12/13 august între miezul nopţii şi 01h30m ora locală lăsând loc cerului întunecat pentru observaţii (Luna va apune progresiv, mai devreme pentru locaţii mai nordice). Tot pentru aceste locaţii, radiantul Perseidelor este observabil practic începând cu orele 22h — 23h ora locală, ridicâdu-se pe cer de-a lungul nopţii, deci toate condiţiile sunt favorabile pentru observarea acestui curent. Presupunând că va avea loc, momentul maximului "tradiţional" este prezis a fi cel mai bine observat din locaţii aflate în nordul Oceanului Pacific şi în jurul acestuia, incluzând vestul extrem al Americii de Nord, estul extrem, Japonia şi China.

Pentru acest curent pot fi folosite cu atenție toate formele de observaţie. Spre exemplu, datele video au fost folosite în ultimele analize IMO pentru a clarifica şi a estima mai exact poziţia radiantului şi de asemenea pentru a îndepărta aproape cu certitudine îndoiala că radiantul Perseidelor ar fi multiplu, aşa cum a resultat câteodată din observaţiile vizuale. Singurul aspect negativ al acestui curent rămâne imposibilitatea de a-l acoperi din emisfera sudică.

Curenţii Aurigide-Perseide

α-Aurigide (AUR)

Active:	25 august — 8 septembrie
Maxim:	31 august 19h UT (λsol = 158°6)
ZHR =	7
Radiant:	α = 84° δ = +42°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	66 km/s; r = 2.6
TFC:	α = 052° δ = +60°; α = 043° δ = +39°
	ÅŸi α = 023° δ = +41° (β > 10° S)

Perseidele de Septembrie (SPE)

Active:	5 — 17 septembrie
Maxim:	September 9 03h UT (λsol = 166°7)
ZHR =	5
Radiant:	α = 60° δ = +47°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	64 km/s; r = 2.9
TFC:	ca ÅŸi AUR

δ-Aurigide (DAU)

Active:	18 septembrie — 10 octombrie
Maxim:	28 septembrie (λsol = 186°), dar vezi text
ZHR =	3
Radiant:	α = 82° δ = +49°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	64 km/s; r = 2.9
TFC:	ca ÅŸi AUR

AceÅŸti curenÅ£i importanÅ£i ai emisferei nordice par să facă parte dintr-o serie de surse de meteori puÅ£in studiate, cu radianÅ£i în Aries, Perseus, Cassiopeia ÅŸi Auriga, surse active de la sfârÅŸitul lui august până în octombrie. Un posibil nou radiant în Aries a fost raportat independent de observatorii britanici ÅŸi italieni la sfârÅŸitul lui august 1997. Analizarea datelor IMO colectate din 1986 până în prezent indică faptul că există cel puÈ›in trei curenÅ£i distinctivi care se repetă anual, dintre care cel al α-Aurigidelor este ceva mai puternic, iar ceilalÅ£i doi sunt Perseidele de Septembrie ÅŸi δ-Aurigidele.

DeÅŸi α-Aurigidele au produs scurte izbucniri neaÅŸteptate care au dat EZHR-uri de ~ 30 —40 în 1935, 1986 ÅŸi 1994, aceÅŸti curenÅ£i nu au mai fost observaÅ£i în mod regulat până foarte recent ÅŸi alte izbucniri ale acestora ar fi putut trece neobservate. Spre exemplu, numai trei observatori au văzut izbucnirile din 1986 ÅŸi 1994! Din păcate nu avem informaÅ£ii despre evenimentul din 2007, prezis ca fiind unul puternic ÅŸi cu posibile implicaÅ£ii pe viitor, dar ruinat de prezenÅ£a Lunii, deoarece acest calendar a fost scris înainte de eveniment. ToÈ›i cei trei radianÅ£i ai Aurigid-Perseidelor ating înălÅ£imi potrivite observaÅ£iilor după orele 23h —0h, ora locală, iar Luna se află numai la o zi de Luna Nouă creând astfel condiÅ£ii perfecte în acest an pentru maximul α-Aurigidelor.

Perseidele de Septembrie, numite în trecut pe lista IMO δ-Aurigide, sunt acum separate în două surse. Această decizie s-a luat pe baza imaginilor făcute din multiple locaţii. Data de separare a acestor doi curenţi a fost stabilită pentru atunci când unul dintre ei are cele mai mici valori ale ZHR-urilor şi din acest motiv cei doi curenţi să poată fi trataţi ca fiind distincți în timpul observaţiilor. Maximul din 9 septembrie este favorizat de Luna în creştere, care va apune cam la aceeşi oră când radiantul poate fi bine observat, între 23h — 00h ora locală pentru latitudinile mijlocii ale emisferei nordice.

Ca ÅŸi faza mai puÅ£in activă a noilor Perseide de Septembrie, ÅŸi cea a δ-Aurigidelor pare să ofere un maxim slab ÅŸi nu prea bine definit între λ_sol = 181° — 191° (23 septembrie - 3 octombrie 2008). Data de 28 septembrie este cam pe la mijlocul acestui interval de maxim care aproape coincide în acest an cu Luna Nouă. Faza mai timpurie a acestui maxim va avea probleme datorită Lunii la Ultimul Pătrar, deoarece atât radiantul cât ÅŸi Luna vor răsări după miezul nopÈ›ii ora locală.

Datele telescopice care să examineze şi alţi radianţi din această regiune a bolţii cereşti şi care să evalueze simultan β-Cassiopeidele ar fi foarte valoroase, dar observaţiile foto, video şi vizuale (prin trasare) sunt şi ele, ca întotdeauna, binevenite.

Octombrie - Decembrie

Ultimul trimestru al acestui an este unul slab în care curenÅ£ii cei mai activi sunt pierduÅ£i în lumina Lunii, deÅŸi există ÅŸi aspecte pozitive în această perioadă. Fazele mai târzii ale maximului curentului minor al δ-Aurigidelor vor avea loc în primele zile ale lui octombrie, când Sursa Antisolară nu are loc. ANT este considerată a fi în suspendare în favoarea Tauridelor de la sfârÅŸitul lui septembrie până la sfârÅŸitul lui noiembrie, când centrul radiantului sursei antisolare se întoarce la activitatea sa în partea estică a constelaÅ£iei Taurus. ÃŽn decembrie, radinatul ANT trece prin sudul lui Gemini, ÅŸi deÅŸi analizele indică că ZHR-urile sale sunt < 2 mai tot timpul, această inactivitate aparentă se poate datora simultan Geminidelor destul de puternice, care se găsesc în apropiere, în partea de nord în luna decembrie ÅŸi curentului minor al Monocerotidelor un pic mai la sud.

ÃŽn 2005 ÅŸi 2006, observatorii video din Europa au înregistrat izbucniri de scurtă durată din radiantul circumpolar în emisfera nordică, în "coada" constelaÈ›iei Draco, pe lângă graniÅ£a Dra-Cam pe 5/6 octombrie, dar evenimentul din 2005 (doar acesta) a fost înregistrat foarte slab în observaÈ›iile radio, dar nici o observaÈ›ie vizuală nu l-a confirmat. Indiferent de ce ar fi adus anul 2007 (acest calendar fiind scris înainte de eveniment), 2008 aduce o mai bună ÅŸansă ca acest curent să fie examinat din nou. Evenimentele din 2005 ÅŸi 2006 au avut loc între λ_sol ~ 192°55 — 192°64 corespunzătoare datei de 5 octombrie 2008 13h15m — 15h30m UT. Radiantul s-a aflat în jurul lui α ~ 165°, δ ~ +78°, iar meteorii săi au avut o viteză la trecerea prin atmosferă de ~ 45 — 50 km/s. Dacă intervalul de activitate s-ar menÅ£ine acelaÅŸi ca ÅŸi în anii precedenÅ£i, curentul asociat acestui radiant ar fi cel mai bin e observat din centrul Asiei spre est către extrema vestică a Americii de Nord ÅŸi îl acompaniază o Lună în creÅŸtere.

Activitatea potenÅ£ială a Draconidelor de la începutul lui octombrie nu este afectată de prezenÅ£a Lunii, dar atât curentul minor al ε-Geminidelor (cu maximul prezis pe 18 octombrie) cât ÅŸi cel major al Orionidelor (cu maximul aÅŸteptat pe 20/21 octombrie) au parte de o Lună în descreÅŸtere aproape de Ultimul Pătrar, vizibilă în acelaÅŸi timp cu radianÅ£ii. Condiderând totuÅŸi puternica ÅŸi neaÅŸteptata activitate a Orionidelor din 2006 cu meteori strălucitori ÅŸi ZHR-uri în jur de 50-60, ÅŸi faptul că acest curent ar putea fi în jurul maximului ciclului său teoretic de 12 ani (ca ÅŸi curentul său geamăn - η-Aquaride din aprilie-mai), ar merita observarea sa în cazul în care asemenea rate s-ar manifesta ÅŸi în acest an. Noul curent al Leo Minoridelor (un curent foarte slab) va întâmpina puÅ£ine probleme datorită prezenÅ£ei Lunii la sfârÅŸitul lui octombrie, iar Luna Nouă din finalul de octombrie va permite observarea întoarcerii posibilelor „roiuri” ale curentului Tauride din intervalul de sfârÅŸit de octombrie ÅŸi început de noiembrie.

DeÅŸi Luna în descreÅŸtere va fi strălucitoare, pe 17 noiembrie 2008 în jurul 09h UT, Leonidele pot produce un maxim normal în apropierea momentului nodal "tradiÅ£ional". In WGN 35:1 (2006, p. 7) Mikhail Maslov a propus un alt maxim pentru acest curent cu ZHR-uri de ~ 130 la 00h22m UT pe 17 noiembrie ÅŸi cu meteori mai strălucitori decât media. Posibilitatea aceasta ar fi interesantă pentru 2008, dar precizia sa este necunoscută ÅŸi nedovedită deoarece multe din celelalte calcule ale lui Mikhail Maslov pentru Leonide din perioada 2001 - 2006 au fost diferite faţă de ceea ce a fost observat în realitate. Pe de altă parte, Jérémie Vaubaillon susÅ£ine existenÅ£a a două potenÅ£iale ÅŸuvoaie centrate pe 17 noiembrie la 01h32m UT (urma lăsată la trecerea din anul 1466; ZHR nesigur - cel mai probabil ~ 50, dar este posibil ~ 25 — 100) ÅŸi 18 noiembrie la 21h38m UT (urma din 1932; ZHR posibil ~ maxim 20?). ObservaÅ£iile, deÅŸi dificile datorită prezenÅ£ei Lunii, ar putea fi totuÅŸi de valoare examinând curentul la aceste date (sau alte indicate ulterior).

Pentru sfârÅŸitul lui noiembrie, maximul α-Monocerotidelor ar trebui să fie destul de departe de Ultimul Pătrar al Lunii. Din păcate, în decembrie, posibilul maxim al Phoenicidelor de pe 6 decembrie 03h UT este ruinat de prezenÅ£a Lunii. Puppid-Velidele se confruntă ÅŸi ele cu o problemă asemănătoare. Curentul minor al Monocerotidelor abia de scapă de prezenÅ£a Lunii aflată în creÅŸtere, dar atât maximul σ-Hydridelor (de pe 11 decembrie) cât ÅŸi cel al Geminidelor (de pe 13 decembrie, 23h ± 2hr) sunt prea aproape de Luna Plină pentru a putea obÅ£ine observaÅ£ii vizuale detaliate despre aceÅŸti curenÅ£i. TotuÅŸi deoarece curentul Geminidelor este unul puternic, se merită observarea sa dacă cerul este senin, dar nu pentru o investigare ÅŸtiinÅ£ifică. Anul se încheie cu întoarcerea Ursidelor ÅŸi Coma Berinicidelor, ambele bucurându-se de absenÅ£a Lunii.

Draconide (GIA)

Active:	6 — 10 octombrie
Maxim:	8 octombrie 10h30m UT (λsol = 195°4, dar vezi mai jos)
ZHR =	câteodată pâna la nivel de furtuni meteorice
Radiant:	α = 262° δ = +54°
Mişcarea Radiantului:	neglijabilă
vinf =	20 km/s; r = 2.6
TFC:	α = 290° δ = +65° ÅŸi α = 288° δ = +39° (β > 30° N)

Curentul meteoric al Draconidelor este în principal un curent periodic care a produs furtuni de meteori spectaculoase de scurtă durată de două ori în secolul trecut în 1933 ÅŸi 1946, ÅŸi rate mai reduse în alÅ£i câţiva ani (ZHR-uri de ~ 20 —500+). Cea mai detectabilă activitate a sa a fost înregistrată în anii când cometa părinte a curentului, 21P/Giacobini-Zinner, s-a aflat la periheliu, aÅŸa cum s-a întâmplat ultima oară în iulie 2005. Perioada sa orbitală este de ~ 6,6 ani. ÃŽn octombrie 2005 a avut loc o izbucnire în mare masură neaÅŸteptată în preajma momentului de trecere nodală a cometei la λ_sol = 195°40 —195°44, probabil datorită materialului împrăştiat în 1946. ZHR-urile vizuale au fost de ~ 35, deÅŸi detecÅ£iile radar au indicat o rată estimată mult mai mare, aproape de ~ 150. Maximul a fost de asemenea regăsit ÅŸi în rezultatele radio, dar curentul nu s-a manifestat puternic nici pe această cale. Moment ele maximului periferic, înregistrat la ultimele treceri, au variat de la λ_sol = 195°075 (în 1998; EZHRs ~ 700), corespunzătoare datei de 8 octombrie 2008 la 02h40m UT, trecând prin momentul trecerii nodale (dat mai sus) până la λ_sol = 195°63 —195°76 (în 1999, an fără întoarcere la periheliu a cometei, când s-a semnalat o izbucnire minoră cu ZHR-uri de ~ 10 —20) corespunzătoare datei de 8 octombrie 2008, 16h — 19h30m UT. Radiantul Draconidelor este circumpolar din multe locaÅ£ii ale emisferei nordice, dar la începutul lui octombrie este mai ridicat pe cer înainte de miezul nopÅ£ii ÅŸi în apropierea zorilor. Pentru aceste locaÅ£ii, Luna aflată în creÅŸtere, la câteva zile de Luna Plină, răsare între ~ 21h — 23h ora locală pe 7/8 octombrie ÅŸi între ~ 23h — 00h pe 8/9 octombrie, ceea ce înseamnă că numai prima parte a nopÅ£ii va fi folositoare observaÈ›iilor, orice ar aduce acest curent — chiar ÅŸi dacă nimic n-ar fi detectabil din această sursă. Meteorii Draconidelor sunt excepÅ£ional de lenÅ£i, o caracteristică care ajută la separarea meteorilor veritabili ai acestui curent de sporadicii care accidental ar părea să aparÅ£ină aceluiaÅŸi radiant.

Leo Minoride (LMI)

Active:	19 — 27 octombrie
Maxim:	24 octombrie(λsol = 211°)
ZHR =	2
Radiant:	α = 162° δ = +37°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	62 km/s; r = 3.0
TFC:	α = 190° δ = +58° ÅŸi α = 135° δ = +30° (β > 40° N)

O altă modificare pe lista de lucru este adăugarea curentului slab al Leo Minoridelor cu ZHR-ul maxim sub sau aproape de pragul observării vizuale. Ratele scăzute pot fi totuşi datorate neglijării acestui curent în favoarea celorlalţi curenţi importanţi de la sfârşitul lui octombrie. Rezultatele foto au confirmat semne ale radiantului lângă poziţia propusă, dar informaţii vizuale care să ne spună când acest curent este activ şi când maximul său ar avea loc, practic nu există. Detaliile despre acest curent date mai sus sunt bazate numai pe cea mai bună presupunere. Zona radiantului poate fi văzută numai din emisfera de nord şi răsare în jurul miezului nopţii. Data propusă pentru maximul acestui curent este însoţită de răsăritul Lunii în descreştere, între 01h — 02h pentru latitudinile medii ale emisferei nordice, dar chiar şi aşa, acest lucru nu constituie o problemă gravă în urmărirea curentului. În observarea Leo Minoridelo r sunt recomandate observaţiile telescopice, foto şi video.

Tauride

Tauridele de Sud (STA)

Active:	25 septembrie — 25 noiembrie
Maxim:	5 noiembrie(λsol = 223°)
ZHR =	5
Radiant:	α = 52° δ = +15°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	27 km/s; r = 2.3
TFC:	alegeÅ£i câmpuri pe eliptică ÅŸi ~ 10° la E sau V de radianÅ£i (β > 40° S)

Tauridele de Nord (NTA)

Active:	25 septembrie — 25 noiembrie
Maxim:	12 noiembrie (λsol = 230°)
ZHR =	5
Radiant:	α = 58° δ = +22°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	29 km/s; r = 2.3
TFC:	ca ÅŸi Tauridele de Sud

AceÅŸti doi curenÅ£i fac parte din complexul asociat cometei 2P/Encke. Datorită faptului că radianÅ£ii lor sunt întinÅŸi ÅŸi difuzi, definirea lor poate fi realizată cel mai bine prin trasări vizuale sau telescopice făcute cu mare atenÅ£ie sau prin înregistrări video ori prin fotografie. Pentru asocierea corectă a meteorilor cu sursa respectivă, radiantul fiecăruia dintre aceÅŸti curenÅ£i ar trebui considerat o zonă ovală de ~ 20° pe 10°, α pe δ, centrată pe poziÈ›ia radiantului pentru data respectivă. Activitatea Tauridelor domină clar zona Sursei Antisolare, deci meteorii ANT, deÅŸi prezenÅ£i, vor fi consideraÅ£i inactivi în această perioadă.

Mulţi dintre meteorii Tauridelor sunt strălucitori şi înceţi, ceea ce-i face obiective ideale pentru fotografie. În plus, aceste două caracteristici împreună cu ratele orare reduse şi stabile ale Tauridelor, le fac obiective excelente pentru novici, aceştia putând să exerseze folosirea metodei prin trasare a meteorilor. Activitatea ambilor curenţi pare să producă un maxim de tip platou pentru zece zile la începutul lui noiembrie. Tauridele se remarcă din când în când prin producerea de bolizi foarte strălucitori, dar se pare că nu în fiecare an.

Studiile făcute de David Asher au indicat că ratele ridicate în bolizii Tauridelor ar putea rezulta dintr-un “roi” mare de particule din interiorul complexului Tauride sugerându-se astfel că în 1995, 1998 şi cel mai recent în 2005 ar fi avut loc întoarcerea “roiului” respectiv. În 1995 s-a înregistrat un număr impresionant de Tauride strălucitoare între sfârşitul lui octombrie şi mijlocul lui noiembrie, iar în 1998, la sfârşitul lunii octombrie, ZHR-urile au atins valori comparabile cu ratele la maximul normal, în general însoţite şi de o creştere în fluxul de Tauride mai strălucitoare. Fenomenul din 2005 a fost cel mai impresionant şi cel mai bine observat până în prezent, cu mulţi bolizi ocazionali foarte strălucitori şi EZHR-uri combinate de ~ 10 —15, care au persistat din jurul datei de 29 octombrie până pe 10 noiembrie. Pentru anul 2008 este prezisă o nouă întoarcere a "roiului" care la sfârşitul lui octombrie şi în ceputul lui noiembrie va avea Luna la Primul Pătrar. Aşadar, toţi obsevatorii ar trebui să fie pe fază în această perioadă să poată acoperi orice ne-ar oferi aceşti curenţi. Totuşi, vă rugăm să aveţi în minte faptul că nimic nu este garantat în observaţiile la meteori.

Maximul Tauridelor de Sud va fi puţin afectat de prezenţa Lunii, în timp ce maximul Tauridelor de Nord cade chiar cu o zi înainte de Luna Plină, deci va fi practic pierdut în acest an. Poziţionarea lângă ecliptică a radianţilor ambelor ramuri ale Tauridelor indică faptul că toţi observatorii de meteori pot urmării aceşti curenţi. Observatorii emisferei nordice sunt întrucâtva mai bine plasaţi, deoacere în locaţiile nordice continuă să se menţină distanţe adecvate radiant-zenit în nopţile târzii de toamnă. Chiar şi în emisfera sudică este posibil un interval de 3 —5 ore de observaţii în jurul miezului nopţii când Taurus se află deasupra orizontului.

α-Monocerotide (AMO)

Active:	15 — 25 noiembrie
Maxim:	21 noiembrie 09h25m UT (λsol = 239°32)
ZHR =	variabil - de obicei ~ 5, dar poate produce izbucniri de până la ~ 400+
Radiant:	α = 118° δ = +01°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	65 km/s; r = 2.4
TFC:	α = 115° δ = +23° ÅŸi α = 129° δ = +20° (β > 20° N)
	sau α = 110° δ = -27° ÅŸi α = 098° δ = +06° (β < 20° N)

Un alt curent de la sfârşitul anului care poate aduce surprize, curentul α-Monocerotidelor, a avut cea mai recentă izbucnire în 1995 (cea mai mare valoare a EZHR-ului fiind de ~ 420, care a durat numai 5 minute, iar întreaga izbucnire doar 30 minute). Mulţi observatori din Europa au asistat la acest eveniment şi au putut actualiza parametrii acestui curent. Cu toate acestea, propusa periodicitate de 10 ani în astfel de întoarceri ale activităţii curentului a trecut neconfirmată, deoarece în 2005, sub cerul luminat de Lună, nu s-a întâmplat nimic neobişnuit. Datorită acestui fapt, toţi observatorii ar trebui să continue să urmărească îndeaproape α-Monocerotidele în fiecare an şi să încerce să identifice următoarea izbucnire. Durata scurtă a tuturor izbucnirilor din trecut ne spune că ar trebui să evităm pe cât posibil pauzele de observaţii în timpul activităţii curentului din preajma maximului prezis, evident, atunci când cerul este senin. În ciuda faptului că pe 21 noiembrie Luna va fi la câteva zile după Luna Plină, aceasta va răsări pe tot globul între ora 00h şi 01h ora locală, ceea ce va fi o problemă şi mai mare datorită faptului că radiantul este bine poziţionat pentru observaţii numai după 23h ora locală. Dacă a fost prezis corect, momentul de maxim ar cădea bine în special pentru locaţiile din Nordul şi Centrul Americii.

Monocerotide (MON)

Active:	27 noiembrie — 17 decembrie
Maxim:	8 decembrie (λsol = 257°)
ZHR =	2
Radiant:	α = 100° δ = +08°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6;
vinf =	42 km/s; r = 3.0
TFC:	α = 088° δ = +20° ÅŸi α = 135° δ = +48° (β > 40° N)
	sau α = 120° δ = -03° ÅŸi α = 084° δ = +10° (β < 40° N)

Din această sursă minoră de meteori s-au raportat numai rate orare scăzute cu meteori de obicei slabi, făcând astfel esenÅ£ială folosirea metodelor de observare prin trasare vizuală cu mare atenÅ£ie, telescopice sau video. Detaliile despre acest curent, inclusiv poziÅ£ia radiantului, sunt destul de nesigure. Datele IMO, colectate recent, au arătat numai semne slabe ale maximului indicat, iar rezultate telescopice au sugerat un maxim ceva mai târziu, în jurul datei de 15 decembrie ( λ_sol ~ 264°) din radiantul aflat la α = 117°, δ = +20°. Luna, aflată în creÅŸtere, va apune în noaptea de 8 decembrie între 01h ÅŸi 02h30m, ceea ce reprezintă o veste destul de bună pentru observatori, deoarece zona radiantului este vizibilă toată noaptea, culminând în poziÅ£ie în jurul orei 1h30m, ora locală. Maximul de pe data de 15 decembrie este nefavorizat datorită faptului că ne aflăm imediat după Lună Plină.

Urside (URS)

Active:	17 — 26 decembrie
Maxim:	22 decembrie 07h30m UT (λsol = 270°7)
ZHR =	10 (ocazional variabil, până la 50)
Radiant:	α = 217° δ = +76°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	33 km/s; r = 3.0
TFC:	α = 348° δ = +75° ÅŸi α = 131° δ = +66° (β > 40° N)
	α = 063° δ = +84° ÅŸi α = 156° δ = +64° (β 30° până la 40° N)

Curentul Ursidelor este un curent al emisferei nordice foarte puÅ£in observat, dar unul care a produs cel puÅ£in două izbucniri majore în ultimii 60 de ani, în 1945 ÅŸi 1986. Au fost raportate de asemenea ÅŸi alte valori mai ridicate ale ZHR-urilor în 1988, 1994, 2000 ÅŸi 2006 (când ZHR-ul a fost în jurul valorii de 30 pentru două sau chiar mai multe ore). Alte evenimente similare este posibil să fi fost ratate datorită vremii nefavorabile sau numărului scăzut de observatori activi. Toate metodele de observare pot fi folosite pentru studiul acestui curent, deoarece mulÅ£i meteori ai Ursidelor sunt puÅ£in strălucitori. Datorită lipsei de rezultate despre acest curent, este imposibil să facem afirmaÅ£ii precise asupra lui. De exemplu, maximul radio din 1996 s-a petrecut în jurul lui λ_sol = 270°8, ceea ce poate sugera un moment de maxim uÅŸor întârziat, pe 22 decembrie 2008, în jurul orei 10h UT, în timp ce intensificarea activităţii din 2000 a fost suprinzător de puternică (EZHR ~ 90) pe înregistrările video la λ_sol = 270°78 (poziÅ£ie corespunzătoare datei de 22 decembrie 2008, 09h30m UT), cu toate că activitatea vizuală a fost mult mai scăzută, ZHR ~ 30. Datorită faptului că în trecut nu s-a făcut vreo legătură între activitatea acestui curent ÅŸi trecerea cometei părinte la periheliu, este neclar încă dacă apropierea realativă de periheliu a cometei părinte, 8P/Tuttle, pe 26 ianuarie, va influenÈ›a cumva curentul din decembrie al acestui an. Radiantul Ursidelor, circumpolar pentru cele mai multe locaÅ£ii ale emisferei nordice (ÅŸi care nu răsare pentru cele mai multe din locaÅ£iile emisferei sudice), va fi cel mai sus pe cer când se crapă de ziuă ÅŸi se va vedea bine toată noaptea. Luna aflată în descreÅŸtere va creea însă câteva dificultăți pentru observarea maximului. Dacă întoarcerea va avea loc precum este sugerat, momentul de maxim ar trebui să favorizeze locaÅ£iile din emisfera nordică dintre America de Nord vest traversând Oceanul Pacific spre Asia, inclusiv Japonia ÅŸi China.

Coma Berenicide (COM)

Active:	12 decembrie — 23 ianuarie
Maxim:	29 decembrie (λsol = 278°)
ZHR =	5
Radiant:	α = 185° δ = +21°
MiÅŸcarea Radiantului:	vezi Tabelul 6
vinf =	65 km/s; r = 3.0
TFC:	α = 180° δ = +50° ÅŸi α = 165° δ = +20° înainte de 3h ora locală
	α = 195° δ = +10° ÅŸi α = 200° δ = +45° după 3h ora locală (β > 20° N)

Unul din bonusurile cele mai importante de pe lista de lucru nou actualizată a fost mai buna precizare a activității vizuale pentru Coma Berinicide decât a fost posibil în trecut. Acest curent a fost clasat ca fiind unul slab, dar persistent, care acoperă perioada de după Quadrantide, în ianuarie, o perioadă care necesită multe observații. Maximul a fost găsit cu zece zile mai târziu în decembrie decât s-a crezut în trecut. Datorită acestui fapt, parametrii de mai sus ai curentului sunt cei îmbunătăţiţi în urma acestor constatări.

Radiantul COM a fost pus sub semnul întrebării cu seriozitate după cercetarea unei singure surse de date video care a arătat o clară mişcare a radiantului cu o deplasare de aproape 15° faţă de pozițiile indincate pe lista de lucru. Rezultatul acestui fapt este indicat în figura de mai jos ca "posibile COM". Recomandăm folosirea vechilor poziţii şi în 2008, iar meteorii din poziţia "posibile COM" ar trebui înregistraţi separat.

În 2006, observatorii video spanioli au raportat o izbucnire neaşteptată a COM pe 24/25 decembrie cu EZHR-uri în jur de 60, dar aceste observaţii nu au fost confirmate deoarece nu au apărut în observaţiile radio şi nici în alte observaţii video făcute în Italia în acea perioadă. Datorită faptului că posibila izbucnirea a venit din "vechea" poziţie a COM, noua efemeridă rezultată din datele video poate să indice de fapt o sursă meteorică separată şi nu o mişcare eronată a COM.

Coordonatele radiantului COM au fost serios puse sub semnul întrebării după cercetarea unei singure surse de date video şi datorită faptului că acest curent este inobservabil din emisfera sudică. De aceea, observatorii noridici ar trebui să îşi facă curaj să înfrunte frigul iernii pentru observarea lui. Radiantul este la o înălţime propice observaţiilor începând cu miezul nopţii ora locală, condiţiile fiind foarte bune pentru observaţii deoarece Luna este aproape de Luna Nouă.

Tabele

Tabelul 1 - Diametrul Radiantului

Diametrul optim al radiantului care trebuie luat în considerare la curenţii minori în funcţie de distanţa D la care apare meteorul faţă de radiant.

D	diametrul optim
15°	14°
30°	17°
50°	20°
70°	23°

De notat că acest criteriu pentru diametrul radiantului se aplică pentru radianÈ›ii tuturor curenÅ£ilor cu excepÅ£ia radianÅ£ilor Tauridelor de Sud ÅŸi de Nord ÅŸi Sursei Antisolare, care au dimensiuni ale radianÅ£ilor mai mari. Mărimea maximă α / δ care ar trebui luată în considerare pentru fiecare radiant al celor doi curenÅ£i ai Tauridelor ar fi 20° / 10°, iar cea pentru Sursa Antisolară chiar mai mare, de 30° / 15°.

DirecÅ£ia de unde vine meteorul nu este singurul criteriu de asociere a meteorului cu sursa sa. Viteza unghiulară a meteorului trebuie să se potrivescă cu viteza aÅŸteptată pentru meteorii curentului respectiv în acord cu vitezele lor geocentrice. Estimările vitezei unghiulare ar trebui făcute în grade pe secundă (°/s). Pentru acesta, imaginaÅ£i-vă meteorul văzut miÅŸcându-se pentru o secundă la viteza la care l-aÈ›i văzut. Lungimea drumului parcurs de acest meteor imaginar este viteza sa unghiulară în °/s. De notat că de obicei vitezele sunt undeva între 3°/s ÅŸi 25°/s. Erorile tipice pentru estimarile vitezei unghiulare sunt date in Tabelul 2.

Tabelul 2 - Eroarea limită a vitezei unghiulare

viteza unghiulară [°/s]	5	10	15	20	30
eroarea permisibilă [°/s]	3	5	6	7	8

Dacă în trasările pe hartă găsiÅ£i un meteor care trece radiantul prin zona de diametru dată în tableul 1, verificaÅ£i viteza sa unghiulară. ÃŽn tabelul 3 sunt prezentate vitezele unghiulare ale câtorva viteze geocentrice care pot fi apoi identificate pentru fiecare curent în tabelul 5.

Tabelul 3 - Vitezele unghiulare

Vitezele unghiulare în funcÅ£ie de distanÅ£a meteorului faţă de radiant (D) ÅŸi înălÅ£imea meteorului faţă de orizont (h) pentru trei viteze geocentrice diferte (v_inf). Toate vitezele sunt date în °/s.

vinf		25	km	/s			40	km	/s			60	km	/s
h \ D	10°	20°	40°	60°	90°	10°	20°	40°	60°	90°	10°	20°	40°	60°	90°
10°	0.4	0.9	1.6	2.2	2.5	0.7	1.4	2.6	3.5	4.0	0.9	1.8	3.7	4.6	5.3
20°	0.9	1.7	3.2	4.3	4.9	1.4	2.7	5.0	6.8	7.9	1.8	3.5	6.7	9.0	10
40°	1.6	3.2	5.9	8.0	9.3	2.6	5.0	9.5	13	15	3.7	6.7	13	17	20
60°	2.2	4.3	8.0	11	13	3.5	6.8	13	17	20	4.6	9.0	17	23	26
90°	2.5	4.9	9.3	13	14	4.0	7.9	15	20	23	5.3	10	20	26	30

Tabelul 4 - Fazele Lunii în 2008

Lună Nouă	Primul Pătrar	Lună Plină	Ultimul Pătrar
8 ianuarie	15 ianuarie	22 ianuarie	30 ianuarie
7 februarie	14 februarie	21 februarie	29 februarie
7 martie	14 martie	21 martie	29 martie
6 aprilie	12 aprilie	20 aprilie	28 aprilie
5 mai	12 mai	20 mai	28 mai
3 iunie	10 iunie	18 iunie	26 iunie
3 iulie	10 iulie	18 iulie	25 iulie
1 august	8 august	16 august	23 august
30 august	7 septembrie	15 septembrie	22 septembrie
29 septembrie	7 octombrie	14 octombrie	21 octombrie
28 octombrie	6 noiembrie	13 noiembrie	19 noiembrie
27 noiembrie	5 decembrie	12 decembrie	19 decembrie
27 decembrie

Tabelul 5 - Lista de lucru pentru curenţii meteorici vizuali

Acest tabel a fost corectat pe baza informaţiilor disponibile în mai 2007, cu date de maxim exacte numai pentru 2008. Cu excepţia celor două linii pentru Sursa Antisolară, toţi ceilalți curenţi sunt listaţi în ordinea maximului longitudinii solare. Un asterisc ("*") în coloana "Curent" indică faptul că sursa poate avea şi alte momente de maxim notate în text. Data maximului, dată paranteză pentru Puppide-Velide, indică data de referință numai pentru radiant, nu neapărat un maxim adevărat. Câţiva curenţi au ZHR-urile variabile de la an la an. În acest tabel sunt date cele mai recente date pe care ne putem baza, cu excepția posibililor curenţi periodici. Aceştia sunt notaţi cu "Var" = variabili, pentru cazul în care avem destul de multă incertitudine pentru ratele de maxim sau cu un asterisc pentru a indica faptul că valoarea este cea sugerată în studiile teoretice pentru anul în curs.

< td>08 mai < tr class="dark">

Curent	Activitate	Data Max	λsol	α	δ	vinf	r	ZHR
Sursa Antisolară (ANT)	26 noi - 24 sep					30	3.0	3
Quadrantide (QUA)	01 ian - 05 ian	04 ian	283°16	230°	+49°	41	2.1	120
α-Centauride (ACE)	28 ian - 21 feb	08 feb	319°2	211°	-59°	56	2.0	5
δ-Leonide (DLE)	15 feb - 10 mar	25 feb	336°  ;	168°	+16°	23	3.0	2
γ-Normide (GNO)	25 feb - 22 mar	13 mar	353°	239°	-50°	56	2.4	4
Lyride (LYR)	16 apr - 25 apr	22 apr	32°32	271°	+34°	49	2.1	18
π-Puppide (PPU)	15 apr - 28 apr	23 apr	33°5	110°	-45°	18	2.0	Var
η-Aquaride (ETA)	19 apr - 28 mai	05 mai	45°5	338°	-01°	66	2.4	70+*
η-Lyride (ELY)	03 mai - 12 mai	48°4	287°	+44°	44	3.0	3
Bootidele de Iunie (JBO)	22 iun - 02 iul	27 iun	95°7	224°	+48°	18	2.2	Var
Piscide Austrinide (PAU)	15 iul - 10 aug	27 iul	125°	341°	-30°	35	3.2	5
δ-Aquaridele de Sud (SDA)	12 iul - 19 aug	27 iul	125°	339°	-16°	41	3.2	20
α-Capricornide (CAP)	03 iul - 15 aug	29 iul	127°	307°	-10°	23	2.5	4
Perseide (PER)*	17 iul - 24 aug	12 aug	140°0	46°	+58°	59	2.6	100
κ-Cygnide (KCG)	03 aug - 25 aug	17 aug	145°	286°	+59°	25	3.0	3
α-Aurigide (AUR)	25 aug - 08 sep	31 aug	158°6	84°	+42°	66	2.6	7
Perseidele de Septembrie (SPE)	05 sep - 17 sep	09 sep	166°7	60°	+47°	64	2.9	5
δ-Aurigide (DAU)	18 sep - 10 oct	03 oct	191°	88°	+49°	64	2.9	3
Draconide (GIA)	06 oct - 10 oct	08 oct	195°4	262°	+54°	20	2.6	Var
ε-Geminide (EGE)	14 oct - 27 oct	18 oct	205°	102°	+27°	70	3.0	2
Orionide (ORI)	02 oct - 07 noi	21 oct	208°	95°	+16°	66	2.5	30*
Leo Minoride (LMI)	19 oct - 27 oct	24 oct	211°	162°	+37°	62	3.0	2
Tauridele de Sud (STA)	25 sep - 25 noi	05 noi	223° &nbs p;	52°	+15°	27	2.3	5
Tauridele de Nord (NTA)	25 sep - 25 noi	12 noi	230°	58°	+22°	29	2.3	5
Leonide (LEO)	10 noi - 23 noi	17 noi	235°27	153°	+22°	71	2.5	20+*
α-Monocerotide (AMO)	15 noi - 25 noi	21 noi	239°32	117°	+01°	65	2.4	Var
Phoenicidele de Decembrie (PHO)	28 noi - 09 dec	06 dec	254°25	18°	-53°	18	2.8	Var
Puppid/Velide (PUP)	01 dec - 15 d ec	(06 dec)	(255°)	123°	-45°	40	2.9	10
Monocerotide (MON)	27 noi - 17 dec	08 dec	257°	100°	+08°	42	3.0	2
σ-Hydride (HYD)	03 dec - 15 dec	11 dec	260°	127°	+02°	58	3.0	3
Geminide (GEM)	07 dec - 17 dec	13 dec	262°2	112°	+33°	35	2.6	120
Coma Berenicide (COM)	12 dec - 23 ian	20 dec	268°	177°	+25°	65	3.0	5
Urside (URS)	17 dec - 26 dec	22 dec	270°7	217°	+76°	33	3.0	10

Tabelul 6 - PoziÅ£iile radianÅ£ilor de-a lungul anului în α ÅŸi δ

< td>

Data	ANT	QUA	COM
31 dec	112° +21°	228° +50°	186° +20°
5 ian	117° +20°	231° +49°	190° +18°
10 ian	122° +19°		194° +17°
15 ian	127° +17°		198° +15°
20 ian	132° +16°		202° +13°
25 ian	138° +15°			ACE
30 ian	143° +13°			200° -57°
5 feb	149° +11°			208° -59°
10 feb	154° +9°			214° -60°	DLE
15 feb	159° +7°			220° -62°	159° +19°
20 feb	164° +5°	GNO		225° -63°	164° +18°
28 feb	172° +2°	225° -51°			171° +15°
5 mar	177° 0°	230° -50°			176° +13°
10 mar	182° -2°	235° -50°			180° +12°
15 mar	187° -4°	240° -50°
20 mar	192° -6°	245° -49°
25 mar	197° -7°
30 mar	202° -9°
5 apr	208° -11°
10 apr	213° -13°	LYR	PPU
15 apr	218° -15°	263° +34°	106° -44°	ETA
20 apr	222° -16°	269° +34°	109° -45°	323° -7°
25 apr	227° -18°	274° +34°	111° -45°	328° -5°
30 apr	232° -19°			332° -3°	ELY
05 mai	237° -20°			337° -1°	283° +44°
10 mai	242° -21°			341° +1°	288° +44°
15 mai	247° -22°			345° +3°	293° +45°
20 mai	252° -22°			349° +5°
25 mai	256° -23°
30 mai	262° -23°
5 iun	267° -23°
10 iun	272° -23°
15 iun	276° -23°
20 iun	281° -23°	JBO
25 iun	286 ° -22°	223° +48°
30 iun	291° -21°	225° +47°	CAP
5 iul	296° -20°		285° -16°	SDA
10 iul	300° -19°	PER	289° -15°	325° -19°	PAU
15 iul	305° -18°	6° +50°	294° -14°	329° -19°	330° -34
20 iul	310° -17°	11° +52°	299° -12°	333° -18°	3 34° -33
25 iul	315° -15°	22° +53°	303° -11°	337° -17°	338° -31
30 iul	319° -14°	29° +54°	308° -10°	340° -16°	343° -29	KCG
5 aug	325° -12°	37° +56°	313° -8°	345° -14°	348° -27	283° +58°
10 aug	330° -10°	45° +57°	318° -6°	349° -13°	352° -26	284° +58°
15 aug	335° -8°	51° +58°		352° -12°		285° +59°
20 aug	340° -7°	57° +58°	AUR	356° -11°		286° +59°
25 aug	344° -5°	63° +58°	76° +42°			288° +60°
30 aug	349° -3°		82° +42°	SPE		289° +60°
5 sep	355° -1°		88° +42°	55° +46°
10 sep	0° +1°		92° +42°	60° +47°
15 sep	5° +3°			66° +48°	DAU
20 sep	10° +5°	NTA	STA	71° +48°	71° +48°
25 sep	14° +7°	19° +11°	21° +6°		77° +49°
30 sep		22° +12°	25° +7°	ORI	83° +49°
5 oct		26° +14°	28° +8°	85° +14°	89° +49°		GIA
10 oct	EGE	30° +15°	32° ; +9°	88° +15°	92° +42°		262° +54°
15 oct	99° +27°	34° +16°	36° +11°	91° +15°		LMI
20 oct	104° +27°	38° +18°	40° +12°	94° +16°		158° +39°
25 oct	109° +27°	43° +19°	43° +13°	98° +16°		163° +37°
30 oct		47° +20°	47° +14°	101° +16°		168° +35°
5 noi		52° +21°	52° +15°	105° +17°	LEO
10 noi		56° +22°	56° +15°		147° +24°		AMO
15 noi		61° +23°	60° +16°		150° +23°		112° +2°
20 noi	ANT	65° +24°	64° +16°		153° +21°		116° +1°
25 noi	75° +23°	70° +24°	72° +17°	MON	PHO	PUP	120° 0°
30 noi	80° +23°	GEM		91° +8°	14° -52°	120 ° -45°	HYD
5 dec	85° +23°	103° +33°	COM	96° +8°	18° -53°	122° -45°	122° +3°
10 dec	90° +23°	108° +33°	169° +27°	100° +8°	22° -53°	125° -45°	126° +2°
15 dec	96° +23°	113° +33°	173° +26°	104° +8°	URS	128° -45°	130° +1°
20 dec	101° +23°	118° +32°	177° +24°		217° +76°
25 dec	106° +22°		181° +23°		217° +74°
30 dec	111° +21°		185° +21°

Tabelul 7 - Lista de lucru pentru curenţii meteorici radio, observabili în timpul zilei

Un asterisc ("*") în coloana "Data Max" indică faptul că sursa poate avea momente adiÅ£ionale de maxim, specificate în textul de mai sus. Coloanele "cel mai bine observat la" 50°N ÅŸi 30°S indică momentele locale medii aproximative între care o antenă cu patru elemenÅ£i aflată la înălÅ£imea de 45°, primind un semnal de la un transmiţător de 30 kW, situat la 1000 km distanţă, ar trebui să înregistreze cel puÅ£in 85% din reflexiile radio pe urmele meteorilor poziÅ£ionate pe cer în mod favorabil pentru latitudinile corespunzătoare. De notat că aceÅŸti parametri depind adesea foarte mult de direcÅ£ia în care antena este orientată (compass direction) ÅŸi se aplică numai datelor din preajma maximului curentului. Un asterisc în coloana "Rata" arată că rata indicată poate să nu se repete în toÅ£i anii.

Curent	Activitate	Data Max	λsol	α	δ	50°N	30°S	Rata
Cap/Sagittaride	13 ian - 04 feb	02* feb	312°5	299°	-15°	11h-14h	09h-14h	Medie*
χ-Capricornide	29 ian - 28 feb	14* feb	324°7	315°	-24°	10h-13h	08h-15h	Scăzută*
Piscide (apr)	08 apr- 29 apr	20 apr	30°3	7°	+07°	07h-14h	08h-13h	Scazută
δ-Piscide	24 apr - 24 apr	24 apr	34°2	11°	+12°	07h-14h	08h-13h	Scăzută
ε-Arietide	24 apr - 27 mai	09 mai	48°7	44°	+21°	08h-15h	10h-14h	Scăzută
Arietide (mai)	04 mai - 06 iun	16 mai	55°5	37°	+18°	08h-15h	09h-13h	Scăzută
o-Cetide	05 mai - 02 iun	20 mai	59°3	28°	-04°	07h-13h	07h-13h	Medie*
Arietide	22 mai - 02 iul	07* iun	76°7	44°	+24°	06h-14h	08h-12h	Ridicată
ζ-Perseide	20 mai - 05 iul	09* iun	78°6	62°	+23°	07h-15h	09h -13h	Ridicată
β-Tauride	05 iun - 17 iul	28 iun	96°7	86°	+19°	08h-15h	09h-13h	Medie
γ-Leonide	14 aug - 12 sep	25 aug	152°2	155°	+20°	08h-16h	10h-14h	Scăzută*
Sextantide	09 sep - 09 oct	27* sep	184°3	152°	00°	06h-12h	06h-13h	Medie*

Abrevieri

• α, δ: Coordonatele pentru poziÅ£ia radiantului curentului, de obicei la momentul de maxim. α este ascensia dreaptă, δ este declinaÅ£ia. RadianÅ£ii se miÅŸcă pe cer în fiecare zi datorită propriei miÅŸcari a Pământului pe orbită în jurul Soarelui, deci acest fapt trebuie luat în considerare pentru utilizarea detaliilor din Tabelul 6 pentru nopÅ£ile din afara maximelor listate.
• r